Página: 3 : 2 : 1
Anacreontică
:
 Poesia 2005-10-15 (6963 Ocorrências)
Angelina
:
Poesia 2005-10-15 (5829 Ocorrências)
Armingenii
:
Poesia 2005-10-15 (5603 Ocorrências)
Atque nos!
:
Poesia 2005-10-15 (7490 Ocorrências)
Baladă
:
Poesia 2009-01-21 (10029 Ocorrências)
Balada albaneză
:
Poesia 2008-11-03 (7412 Ocorrências)
Biserica ruinată
:
Poesia 2005-10-15 (8690 Ocorrências)
Blăstăm de mamă
:
Poesia 2005-10-15 (10139 Ocorrências)
Blestemul trădării
:
Poesia 2005-10-15 (5886 Ocorrências)
Brâul Cosânzenii
:
Poesia 2005-05-21 (5282 Ocorrências)
Cântă pilotul
:
Poesia 2005-10-15 (5819 Ocorrências)
Cântec
: poezii pentru copii
Poesia 2005-06-17 (89457 Ocorrências)
Cântec
:
Poesia 2005-10-15 (6409 Ocorrências)
Cântec
:
Poesia 2005-10-15 (7482 Ocorrências)
Cântec (XXXI)
:
Poesia 2005-06-18 (15663 Ocorrências)
Cântec ostășesc
:
Poesia 2005-10-15 (6170 Ocorrências)
Cântecul cel vechi al Oltului
:
Poesia 2005-10-15 (5802 Ocorrências)
Cântecul Redutei
: din volumul „Cântece de vitejie”
Poesia 2005-08-03 (11437 Ocorrências)
Ceas-rău
:
Poesia 2005-11-11 (6121 Ocorrências)
Cetatea Neamțului
:
Poesia 2005-09-06 (33139 Ocorrências)
Chindia
:
Poesia 2008-02-06 (4918 Ocorrências)
Colindatorii
:
Poesia 2002-12-28 (108864 Ocorrências)
Cornul
: Baladă germană
Poesia 2005-11-11 (5921 Ocorrências)
Crăiasa zânelor
:
Poesia 2005-04-28 (6329 Ocorrências)
De profundis
:
Poesia 2005-11-11 (5955 Ocorrências)
Decebal cătră popor
:
Poesia 2006-03-22 (9080 Ocorrências)
Doina
:
Poesia 2005-11-11 (20591 Ocorrências)
Draga mamei
:
Poesia 2005-11-11 (7044 Ocorrências)
Dragoste învrăjbită
:
Poesia 2005-11-11 (8926 Ocorrências)
Dragostea păcurărească
:
Poesia 2005-11-11 (5741 Ocorrências)
Dunărea și Oltul
:
Poesia 2005-11-11 (8907 Ocorrências)
Dușmancele
:
Poesia 2002-08-11 (38743 Ocorrências)
El Zorab
:
Poesia 2004-01-07 (128702 Ocorrências)
Ex ossibus ultor!
:
Poesia 2006-03-22 (8038 Ocorrências)
Fatma
:
Poesia 2002-06-15 (7449 Ocorrências)
Filozofii și Plugarii
: (după o poveste poporală)
Poesia 2005-08-06 (5956 Ocorrências)
Fragment epic
:
Poesia 2005-11-11 (5656 Ocorrências)
Fulger
:
Poesia 2005-11-11 (6679 Ocorrências)
Golia ticălosul
:
Poesia 2005-11-11 (5467 Ocorrências)
Iarna pe ulita
: 1896 - Fire de tort
Poesia 2003-11-26 (47742 Ocorrências)
Ideal
:
Poesia 2005-11-11 (10300 Ocorrências)
Iedera
:
Poesia 2008-02-06 (8162 Ocorrências)
Imnul studenților
:
Poesia 2006-04-05 (5658 Ocorrências)
În miezul verii
:
Poesia 2005-05-03 (22049 Ocorrências)
Inima mamei
:
Poesia 2002-10-21 (16953 Ocorrências)
Ispita
:
Poesia 2005-04-28 (7993 Ocorrências)
La oglindă
:
Poesia 2002-08-11 (18377 Ocorrências)
Lordul John
:
Poesia 2005-07-15 (33820 Ocorrências)
Lupta vietii
:
Poesia 2002-09-23 (9799 Ocorrências)
Mama
:
Poesia 2002-08-11 (11185 Ocorrências)
Página: 3 : 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Biografia George Coșbuc
George Coșbuc (n. 20 septembrie 1866, Hordou, comitatul Bistrița-Năsăud, azi Coșbuc, județul Bistrița-Năsăud — d. 9 mai 1918, București) a fost un poet român din Transilvania, membru titular al Academiei Române din anul 1916.
George Coșbuc s-a născut al optulea dintre cei 14 copii ai preotului greco-catolic Sebastian Coșbuc și ai Mariei, fiica preotului greco-catolic Avacum din Telciu. Copilăria și-o va petrece la Hordou, în orizontul mitic al lumii satului, în tovărășia basmelor povestite de mama sa. Primele noțiuni despre învățătură le primește de la țăranul Ion Guriță, dintr-un sat vecin, despre care Maria Coșbuc auzise „că știe povești”. De la bătrânul diac Tănăsucă Mocodean, Coșbuc învață a citi încă de la vârsta de cinci ani.
Poetul și-a început studiile la școala primară din Hordou, în toamna anului 1871, pe care, din motive de sănătate, le întrerupe după clasa I. Din toamna anului 1873, pentru clasele a II-a și a III-a, urmează cursurile școlii din Telciu, comună mare pe Valea Sălăuții, învățând germana cu unchiul său Ion Ionașcu, directorul școlii. În clasa a IV-a (1875), se află la Școala Normală din Năsăud, pe care o absolvă pe data de 21 iunie 1876. În toamna acestui an, Coșbuc se înscrie în clasa I a Gimnaziului Fundațional din Năsăud; de atunci datează și primele contacte cu operele scriitorilor români și cu literatura universală: Lenau, Heine, Chamisso, Bürger și alții. La liceul din Năsăud erau profesori cu o pregătire serioasă, se punea accent pe studiul limbilor și al literaturilor clasice, încât Coșbuc și-a format aici o temeinică bază pentru cultura sa. Începe să scrie versuri și activează în Societatea de lectură Virtus Romana Rediviva a gimnaziului, din clasa a V-a (1880 - 1881) ca membru extraordinar. În clasa a VII-a, Coșbuc este ales vicepreședinte al societății, iar la 2 octombrie 1883 devine președinte. Publică în paginile revistei Muza someșeană (1882 - 1883) primele poezii, citește la ședințele societății traduceri din Rückert, Petõfi și o poveste populară, în 600 de versuri, Pepelea din cenușă. Contactul cu literatura clasică, mai cu seamă latină, cu principalele opere ale literaturii europene, dragostea față de folclorul românesc și față de cărțile vechi îi marchează, din această perioadă, destinul creator. În mai 1884 își susține examenul de bacalaureat, după trecerea acestuia, în toamna anului 1884, se înscrie la Facultatea de Filosofie și Litere a Universității maghiare din Cluj, care avea pe atunci și o catedră de limbă română. A continuat studiile clasice, frecventând cursurile de istoria grecilor vechi, traducere și interpretare de scrieri alese din Cicero, teoria și istoria retoricii la greci și romani, sintaxa greacă și istoria literaturii latine. A fost numit în comitetul Societății Iulia a studenților români; își începe colaborarea la Tribuna din Sibiu (decembrie 1884).
În noiembrie 1886, bolnav și confruntat cu diverse dificultăți materiale, nu mai figurează printre studenții clujeni, frecventând doar anumite cursuri universitare. Continuă colaborarea la Tribuna, publicând Atque nos, Fata craiului din cetini, Draga mamei, Dragoste păcurărească. Ioan Slavici, directorul Tribunei, îl caută personal la Cluj pentru a-l atrage în redacția revistei și pentru a stabili cu el o eventuală colaborare. Publică la revista din Gherla Cărțile săteanului român, continuă să tipărească în Tribuna povești și basme versificate (Fulger, Brâul Cosânzenii, Tulnic și Lioara), corespondează cu Slavici, care îl cheamă la Sibiu, în redacția ziarului. Din vara anului 1887 poetul începe să lucreze ca redactor la Tribuna, inaugurându-se astfel o etapă hotărâtoare în formația sa.
În aprecierile criticilor literari, Coșbuc este văzut ca un mare talent, mai presus de toți, care a reușit să depășească dulcegăria somptuoasă a lui Vasile Alecsandri și filozofia sufletească sfâșiată a lui Eminescu. Vorbind despre „cântarea” lui Coșbuc, Octavian Goga apreciază că ea „se desfășoară în imnul vast al naturii”. Totodată, natura creată de Coșbuc este o natură umanizată, robustă, fremătătoare, în necontenită germinație; asupra ei își exercită activitatea specifică țăranului (Dumitru Micu). Creațiile coșbuciene primesc un caracter de veridicitate puternic în ochii criticii, prin faptul că scriitorul cunoaște „toată viața țărănească, de la bucuriile și veselia nunții, până la durerea morții, toate năcazurile țărănești (...) nu din cărți, ci trăite de el” (Constantin Dobrogeanu-Gherea).
|
Leituras Recomendadas
